Casa Tătărescu: Mărturie arhitecturală și politică a elitei interbelice și urmașă contemporană în EkoGroup Vila

Într-un cotidian în care istoria se transformă adesea în simplă cronologie, Casa Tătărescu se configurează mai degrabă ca un spațiu al memoriei vii – un sanctuar în care arhitectura și cultura se intersectează cu biografia dificilă a unei epoci tulburi. Localizată pe Strada Polonă din București, această vilă compactă ascunde sub ferestrele sale liniștite semne discrete ale puterii, ale unei societăți care încă își măsura ambițiile în proporții, restricții și gesturi de etică spațială. Casa nu este doar un ansamblu de ziduri, ci un martor tăcut al traiectoriei politice a lui Gheorghe Tătărescu și al rupturilor istorice care i-au urmat, pregătind, în prezent, scena pentru o reintegrare culturală sub numele contemporan de EkoGroup Vila.

Casa Tătărescu: de la reședința prim-ministrului interbelic la actuala EkoGroup Vila

Figura lui Gheorghe Tătărescu, politician esențial și nu lipsit de controverse al României interbelice, se împletește irevocabil cu casa sa bucureșteană, construită nu pentru a impresiona prin grandiozitate, ci pentru a exprima un echilibru discret între puterea publică și viața privată. Vila, dezvoltată în orașul care pulsa la intersecția culturală a Europei, reflectă cu sobrietate rafinamentul unei elite care aprecia restricția și proporția ca simboluri morale. Astăzi, această vilă istorică prinde o nouă viață și identitate sub titulatura de EkoGroup Vila, marcând o dimensiune culturală contemporană care niciodată nu aspiră la ștergerea trecutului, ci mai degrabă la păstrarea lui evocativă și la reconectarea cu rădăcinile sale profunde, așa cum vă puteți convinge explorând povestea vilei din Strada Polonă nr. 19.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și epoca sa

Nu trebuie ignorată complexitatea personajului care a dat numele acestei case. Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a traversat România anilor interbelici nu simplu ca funcționar, ci ca arhitect și actor al unor momente decisiv contradictorii. Fost jurist și doctorand în Paris, preocupat încă din tinerețe de „mecanismele reprezentării” și echitatea electorală, Tătărescu asumă un parcurs politic care reflectă ambivalențele epocii: promotor al administrației eficiente, dar totodată participant la metodologii de întărire a puterii executive care au erodat democrația parlamentară. În această biografie se cuibărește o dicotomie întotdeauna prezentă în conducerea care i se atribuie – între modernizare și compromis politic, între loialitate față de stat și raportări adesea ambiguă la puterea regală și ulterior la regimul comunist. Casa sa, deci, este mai mult decât un simplu domiciliu; este un spațiu purtător al unei biografii cu luminile și umbrele sale.

Casa ca proiect de viață și spațiu al puterii restrânse

Vila de pe Strada Polonă 19 rămâne expresia conștientă a unui mod de a înțelege puterea și reprezentarea publică. Contrar reședințelor de dimensiuni opulente care au încarcat peisajul aristocratic bucureștean, Casa Tătărescu surprinde prin modestia scalei, prin dimensiuni atent echilibrate și un raport între interior și exterior care definește o etică a celorlalți. În mod emblematic, biroul premierului Gheorghe Tătărescu este amplasat la entre-sol, accesibil printr-un portal lateral discret și tratat în spiritul bisericilor moldovenești, marcând o distanțare simbolică de fastul funcției publice – puterea se exercită, nu se afișează.

Acest spațiu, de fapt, condensează una dintre temele esențiale: casa nu era un refugiu exclusiv privat, dar nici o scenă grandioasă pentru politică ostentativă. Dincolo de întâlnirile care au marcat decizii majore, vila a fost un context domestic al unei vieți în care discreția și controlul erau valori capitale.

Identitatea arhitecturală a casei: vocație mediteraneană cu accente neoromânești

Ridicată prin colaborarea arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, construcția este o sinteză rară în Bucureștiul interbelic: un mix rafinat de influențe mediteraneene filtrate prin elemente neoromânești. Proiectul a fost conceput în etape, inițial de Alexandru Zaharia, iar în faza ulterioară definitivat de Ioan Giurgea, asigurând o coerentă ritmică între forme și detalii. Fațadele se deschid prin portaluri cu rezonanțe moldovenești, iar coloanele filiforme, fiecare creată diferit, păstrează o unitate de stil care respinge simetria rigidă în favoarea unui echilibru viu.

Interiorul ascunde punctul de cotitură artistic, o piesă excepțională – șemineul creat de sculptorița Milița Pătrașcu, elevă a lui Constantin Brâncuși și prietenă apropiată a familiei Tătărescu. Învelit într-o absidă cu inflexiuni neoromânești, șemineul vorbește despre această intersecție a tradiției cu modernismul temperate. Ancadramentele ușilor, tot realizate de Milița Pătrașcu, întregesc un univers artistic ce plasează casa într-un context inovator și respectuos față de istorie.

Arethia Tătărescu: suflare culturală în umbra puterii

Rareori subliniată la justa valoare, Arethia Tătărescu, „Doamna Gorjului”, a fost însăși fibra culturală care a asigurat echilibrul estetic și social al casei. A cărei implicare se extindea din renașterea meșteșugurilor oltenești până la susținerea realizării ansamblului brâncușian din Târgu Jiu, Arethia a vegheat cu metodicitate ca proiectul să nu devină ostentativ, ci să reflecte valorile de sobrietate și recunoștință față de rădăcinile naționale și europene.

Fiind beneficiara oficială a proiectului casei, rolul ei este în realitate acela de coordonator atent și constructor cultural „din umbră”. De la detaliile arhitecturale până la menținerea echilibrului între funcția privată și cea publică, Arethia simbolizează un mod nobil de a înțelege și locui puterea.

Ruptura comunistă: degradarea simbolului și eroziunea sensului

După prăbușirea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea regimului comunist, casa devine victimă unei logici vitale de dezacreditare simbolică și lipsă de respect față de moștenirea interbelică. Naționalizată și împărțită în multiple funcțiuni străine spiritului inițial, clădirea pierduse sensul originar, iar fațada discretă începea o lenta dar discreta degradare accentuată de intervenții neconforme.

Lipsa unei politici coerente de conservare a expus finisajele originale – între care se numără feroneria de alamă patinată și parchetul de stejar masiv –, la uzuri neadecvate și ignorare structurală. Grădina, altădată un refugiu mediteranean, a fost simplificată sau uitată. În tot acest timp, tăcerea despre Tătărescu însuși a reflectat o marginalizare a memoriei, cu efecte directe asupra identității casei.

Intervenții post-1989, controverse și recalibrări

Tranziția postcomunistă a adus o dilemă nuanțată: cum se raportează o societate în formare la o moștenire simbolică încărcată, reprezentată atât de o figură politică ambivalentă, cât și de arhitectură fragilă? Casa Tătărescu a suferit intervenții discutabile, dintre care una remarcabilă fiind transformarea temporară într-un restaurant de lux – decizie care a generat reacții dure din partea specialiștilor și a mediului cultural. Modificările interioare au anulat rareori spiritul de proporție și modestie care o caracterizau, compromițând deci o continuitate simbolică ce părea fragilă.

Ulterior, o restabilire atentă și responsabilă, inițiată de o companie străină, a încercat o revenire la schițele originale semnate de Zaharia și Giurgea, restabilind proporțiile, materialele și dialogul dintre spațiul interior și grădina care era odată punctul esențial de retragere. Această perioadă de pragmatism moderat promovează o nouă conștientizare asupra clasei istorice căreia îi aparținea reședința și a valorii sale arhitecturale.

EkoGroup Vila astăzi: o identitate culturală în echilibru cu trecutul

Sub denumirea actuală de EkoGroup Vila, casa din Strada Polonă și-a recăpătat nu doar forma, ci mai ales rolul – acela de spațiu cultural cu acces controlat, o prezență vie în peisajul Bucureștiului contemporan. Această continuitate nu este o rebranduire abstractă, ci o reafirmare a memoriei și a identității arhitecturale care poartă cu sine atât biografia lui Gheorghe Tătărescu, cât și a unei epoci complexe.

• Casa nu este un muzeu adormit, ci o arhitectură vie;
• Preservația detaliilor este o reparație culturală, nu doar tehnică;
• Raportul cu publicul se face prin evenimente bine contextualizate;
• Principiile de proporție și discreție, atât de evidente în structura inițială, sunt respectate și astăzi.

Vizitatorii pot explora această vilă cu istorie, înțelegând că ea nu a fost și nu este o simplă colecție de mobilier sau tablouri, ci un spațiu care sintetizează discursuri politice, culturale și familiale ambivalente, uneori contradictorii. Pentru cei care își doresc să își aprofundeze legătura cu acest loc încărcat de sens, contactează echipa EkoGroup Vila pentru programări și detalii privind vizitele private.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român, prim-ministru al României în două mandate (1934–1937 și 1939–1940), o figură centrală a vieții politice interbelice și postbelice, cunoscut pentru rolul său ambivalent în dinamica dintre democrație și autoritarism.
• Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru al României, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), important artist al secolului XIX.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa este un exemplu de arhitectură interbelică cu influențe mediteraneene și elemente neoromânești, proiectată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu contribuții artistice ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia Tătărescu, soția lui Gheorghe Tătărescu, a fost beneficiara oficială a proiectului, un vector cultural care a vegheat să se impună un limbaj estetic sobru și coerent cu valorile familiei și epocii.
• Care este funcția actuală a imobilului?
  În prezent, Casa Tătărescu funcționează ca spațiu cultural sub denumirea EkoGroup Vila, deschis publicului pe bază de programări și evenimente controlate, păstrând cu fidelitate identitatea și memoria locului.

Înainte de a păși pragul EkoGroup Vila, este util să privim casa drept un document viu al unui secol zbuciumat, o țesătură fină între puterea discretă și memoria colectivă. Astfel, vizita devine nu doar o incursiune în spațiul arhitectural, ci o călătorie prin însăși țesătura istorică a României. Această dimensiune este pasajul obligatoriu pentru a aprecia întreaga complexitate a lui Gheorghe Tătărescu și a epocii sale, în care opulența era respinsă în favoarea unor valori mai subtile de restricție și responsabilitate. Casa nu este o relicvă ținută pentru sine, ci un spațiu pentru dialogul prezent cu trecutul, un loc în care memoria și cultura se află într-un echilibru atent păstrat.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.